Astăzi vreau să vă povestesc puțin despre ceva ce a funcționat cu micuții de la grupa mea, poate vă va fi de ajutor și vouă acasă sau în sala de clasă.
Trei dintre fetițele din grupa mea au început să îl înghiontească pe unul din băieței și să-l alerge prin sală. După ele, au urmat exemplul și restul copiilor și, brusc, din copiii concentrați pe desen, activitatea noastră inițială, am avut copii care aleargă și strigă din toți plămânii.
Primul impuls a fost să le zic ”Stop! Folosim vocea de interior, nu alergam, ne așezăm frumos la locurile noastre”
dar brusc m-am trezit zicând:
”Vreți să vă prindeți neapărat unul pe celălalt?”
Răspunsul a fost: ”Daaa! Daaa!”.
“-Bun, atunci am o super idee de joc!”
Numaidecât i-am auzit strigând: ”Ieei ieei!”
Am rugat micuții să se așeze în cerc pentru că am un joc genial pentru ei care se numește: Prinde primul!
”Ascultați cu atenție cum se joacă:
Un copil o să pună mâna la mijlocul cercului și toți ceilalți trebuie să o prindă înainte ca el să o tragă înapoi! E un joc în care e important să fiți foarte rapizi, cine atinge primul mâna e următorul la rând!
Începem de la ”X” pentru că după el ați alergat toate, deci probabil, mâna lui e cea mai interesantă de prins, nu?” (Când am făcut această afirmație, fetele au aprobat iar ”X” s-a simțit foarte important).
Au fost atât de încântați de ideea că le dau voie să își consume nevoia aceasta de atins și prins prin joc, încât l-au dezvoltat și au pus la un moment dat în locul mâinilor picioarele, degetul, o jucărie etc.
A fost un moment de inspirație să realizez că ei efectiv au avut această nevoie de atingere, iar dacă îi opream să se liniștească și nu își satisfăceau această nevoie, în 10 minute iar alergau încercând să prindă ceva sau pe cineva.
Pornind de la acesta întâmplare vreau să vorbesc despre nevoile de bază ale copiilor noștri, întrucât în spatele fiecărei acțiuni există o nevoie reală care trebuie împlinită.
Ce este o nevoie de bază?
Nevoile copilului, ca și cele ale fiecărei ființe umane, sunt nevoi care sunt o necesitate reală și sunt esențiale pentru viață. La copii, neocortexul, centrul rațiunii, nu este încă pe deplin matur și nerespectarea nevoilor copilului se transformă foarte repede într-un comportament inadecvat sau chiar într-o furie.
Psihologul Abraham Maslow a fost cel care a identificat și a clasificat aceste nevoi într-o piramidă, realizând o ierarhie a acestora.
Există cinci mari categorii:
- 1. nevoile fiziologice (sau nevoile vitale)
- 2. nevoia de securitate
- 3.nevoia de apartenență
- 4.nevoia de stimă de sine
- 5. nevoia de auto-actualizare.
Creierul nostru ne informează dacă una dintre aceste nevoi de bază nu este satisfăcută prin intermediul senzațiilor. Când nevoia noastră vitală de somn nu este satisfăcută, ne simțim obosiți. La fel, atunci când nevoia de siguranță nu este satisfăcută, simțim teamă.
De obicei, nevoile fiziologice sunt cele pe care învățăm mai întâi să le identificăm. Cu toate acestea, la copiii mici, chiar și senzația de foame poate fi dificil de exprimat în cuvinte. Și cu cât urci mai sus piramida, cu atât mai dificil poate să fie pentru copil să identifice nevoile umane dacă acestea nu sunt cunoscute.
Privind comportamentele din perspectiva nevoilor, se pot observa mai multe nevoi de bază care apar cel mai des.
Nevoia de hrană
Această nevoie de bază este cu siguranță evidentă, dar un copil care este înfometat sau însetat va adopta comportamente inadecvate: iritabilitate, nerăbdare, plâns, țipete… Din fericire, această nevoie este adesea „temporară”, deoarece este ușor de văzut și putem răspunde cu ușurință.
Nevoia de odihnă
Un copil care are o mare nevoie de odihnă va adopta și comportamente iritabile. Aceste comportamente vor merge împotriva nevoii sale reale, care este de a dormi. Cu cât un copil acumulează o datorie de somn, cu atât va fi mai sensibil la utilizarea comportamentelor inacceptabile. Apoi, este necesar să se acorde mai mult timp pentru somn, adică să meargă copilul la culcare mai devreme sau să se prelungească puțin perioada de somn astfel încât să-i permită să recupereze ore de somn pierdute.
Nevoia de calm. Încetinește!
Un copil va reacționa la ritmul unui adult care implică un program încărcat sau o cursă continuă contra cronometru. Nevoia de calm este foarte prezentă la copii. Cum putem încetini? Reducerea numărului de activități, reducerea programului de lucru vor face bine și copilului … și adultului.
Nevoia de predictibilitate
Un copil poate reacționa puternic la imprevizibilitate. El va deveni apoi iritabil și stresat; izbucnirile emoționale, plânsul, țipetele vor fi, de asemenea, mai numeroase. Copilul are nevoie de multă stabilitate în programul său, rutine clare, care îi respectă ritmul.
Nevoia de comunicare
Foarte devreme, copilul mic simte dorința de a comunica. Din lipsă de mijloace verbale, uneori pot apărea plânsete, crize și schimbări de dispoziție. Poate fi foarte frustrant pentru cel mic. Știe ce vrea, dar nu are mijloacele necesare pentru a se exprima în mod adecvat. Ascultați-l și ajutați-l pentru a depăși această dificultate, în timp ce limbajul său se dezvoltă.
Nevoia de afirmare
Copilul, din al doilea an de viață, se desprinde în liniște de părintele său. Vrea să se exprime, să ia decizii, să-și afirme personalitatea. Nevoia de afirmare se va reflecta mult în opoziție cu regulile, instrucțiunile, tranzițiile. Se simte constrâns și cu siguranță se va exprima prin furie, plâns, crize. Pentru a-l ajuta, oferiți-i cât mai multe opțiuni și momente de autonomie unde poate „face asta singur”.
Nevoia de a ști că este auzit
Un copil îți vorbește, dar chiar îl auzi? Un copil trebuie să știe că își poate împărtăși durerile, bucuriile, dorințele și gândurile. Programați timp pentru a discuta cu copilul, fără a vă distrage altceva atenția.
Nevoia de apreciere
Un copil trebuie să fie apreciat pentru calitățile sale, dar și pentru provocările sale. Un copil trebuie să simtă că își are locul său și că oamenii din jurul lui apreciază prezența lui. Luați-vă timp pentru el și subliniați-i punctele forte, faceți-l să simtă că își are locul lui în familie sau în sala de clasă.
Nevoia de atenție
Nevoia de atenție este mare la un copil. El trebuie să știe că îl ascultați, că îl luați în considerare și că îi acordați atenția în orice moment. Un copil care are nevoie de atenție va adopta comportamente negative care vă vor atrage atenția. Astfel, își va satisface nevoia. Deci, lasă-ți ceva timp doar pentru el.
Nevoia de a se simți iubit
Un copil are nevoie să se simtă iubit necondiționat, indiferent de comportamentul său. Dacă un copil se simte iubit, acesta îi va oferi un sentiment extraordinar de bine, care va elimina prezența comportamentelor negative. Un copil care se simte iubit, cu care ai o relație sănătoasă și pozitivă, va fi mult mai înclinat să colaboreze bine zilnic.
Cunoașterea nevoilor copilului: un instrument excelent pentru pacificarea relațiilor
Cunoașterea nevoilor copilului, învățarea identificării lor, poate schimba o mulțime de lucruri. Acest lucru va face posibilă dezamorsarea unui întreg grup de „bombe” în viața noastră de zi cu zi. Practic, vom putea stabili o cooperare reală în relația noastră cu copilul. Obținem astfel o înțelegere autentică a celuilalt și vom realiza o frumoasă armonie in familia sau în sala noastră de la grădiniță.
Diferența dintre nevoie și dorința
Este esențial să nu confundați nevoile copilului cu dorințele acestuia, care iau deseori forme fanteziste. Uneori pur și simplu nu este posibil să cedezi tuturor dorințelor sale! Prin urmare, este recomandat să oferiți o alternativă mai rezonabilă, pentru a satisface nevoia din spatele unei dorințe excentrice.
Asemeni copiilor, și adulții au nevoi de bază de care trebuie să se țină cont și peste care nu ar trebui să se calce prea des deoarece riscă să adune frustrare în inimile lor până într-o zi, când o ultimă picătură va scoate la iveală toată neîmplinirea din spatele nevoilor sale.
Dacă atât părintele/educatorul cât și copilul au împlinite nevoile de bază, echilibrul își va face cuib în inimile tuturor.
Suport: Gina Bălan – psihoterapeut de familie, psiholog educațional
Articol scris de Damaris Siminiciuc, educatoare Grupa Mare, Alfabet